Dayro Moreno, pur si simplu!

S-a întors! Neah, şi-a făcut debutul. De la un gelat nesimţit şi plin de el, Dayro e pe cale să facă un lucru pe care mulţi şi-l doreau, dar nu îl credeau posibil. Dayro a început să devină fotbalist. După escapada sa prin Columbia, el s-a întors umil în România. A realizat că e un prost şi a luat-o de jos. A renunţat la bani şi a mers la Steaua II.

S-a antrenat alături de puşti şi a primit şi şansa de a juca. A marcat la primul său meci şi de atunci a început totul. A înscris din nou şi din nou şi a muncit. Eram cît se poate de sătul de articole de genul: “Vestiarul nu îl vrea”, “Ce să caute fiţosul ăsta?”. E doar un gol, dar e un nou început. Dacă o să continue în acelaşi ritm, sînt şanse să vedem cu adevărat cel mai scump transfer din istoria Stelei. Trebuie doar să muncească.

- Dayro, te aşteptai la o asemenea revenire en-fanfare?
- Am intrat cu o dorinţă fantastică de a demonstra că am valoare să joc şi să ajut Steaua, echipă care a avut încredere în mine cînd m-a cumpărat şi apoi cînd m-a reprimit după episodul din vară.

- Cum te simţi după ce ai marcat acel gol care a descătuşat-o pe Steaua?
- Simt numai fericire. Fericire că am marcat, dar mai ales fericire că am cîştigat. Pînă la urmă, nu e important că a băgat-o în poartă Dayro, e esenţial că plecăm victorioşi de la Iaşi, că ne-am atins obiectivul.

- Dar care e secretul revenirii tale în forţă?
- Am muncit zi de zi ca un nebun la antrenamente la echipa a doua. Mi-am văzut de treaba mea, mi-am ascultat antrenorul şi am aşteptat un semn de la prima echipă. A venit, am profitat.

Restul aici

Unicul moment în care moartea e plăcută

De ce preferă lumea Gazeta Sporturilor?

Răspunsul este foarte simplu. Luăm două articole, unul din Gazetă şi unul din Prosport, şi le comparăm. În ambele se descrie schimbarea lui Rafael Nadal după pauza pe care şi-a luat-o din cauza accidentărilor de la genunchi.

Varianta Prosport – “S-a tuns ca Federer” – Asta era principala informaţie pentru cititori? Lăsînd asta la o parte, cele două tunsori sînt chiar diferite. Dacă Roger merge pe ideea unui păr îngrijit, pieptănat după o precizie elveţian, Rafa este total diferit. Ibericul preferă stilul rebel, nepieptănat, proaspăt trezit din somn. Mă rog, aiureli. Finalul e monumental! Parcă citeam Star sau Ciao!

“Urmează oare să se mute în Elveţia? Să aibă gemeni? Sau să verse şiroaie de lacrimi după un triumf senzaţional? Rămâne de văzut… Sau poate pur şi simplu exemplul Andre Agassi îi dă fiori…”

Varianta Gazeta Sporturilor – “Rafa. Transformarea” – Din păcate, freza n-a intrat în cazul analizei. În schimb, în articol este analizată schimbarea fizică a lui Nadal (aia care chiar contează în tenis). Fostul număr unu mondial a slăbit 5 kilograme, iar musculatura sa pare să se fi diminuat. Acest lucru a născut o controversă ceva mai importantă decît cea a părului.

Pentru orice pasionat de tenis, pentru un parior înrăit, pentru oricine în căutarea unei ştiri de calitate, detaliile din Gazetă sînt importante. Dacă vreau să citesc despre freza lui Nadal, probabil o să apelez la un Star sau Bravo.

Lazio a luat şi Supercupa! Începe renaşterea!

Ionuţ m-a rugat să nu fiu dur cu el, aşa că voi trage o concluzie simplă după Supecupa Italiei de ieri: Lazio – 2 trofee, Inter – 1 trofeu, AC Milan + AS Roma – 0 trofee. Cam ăsta ar fi bilanţul anului 2009.

N-o să fac o cronică, o găsiţi aici. Eşecul lui Inter e uşor de explicat. Nu au luat-o pe Lazio de sus, nu consideră Supercupa un trofeu de mîna a doua, pur şi simplu s-au făcut nişte greşeli. Greşeli care au permis lazialilor, lipsiţi de aportul a două piese grele, Cristian Ledesma şi Goran Pandev, să învingă au fost unele seci.

Eto’o se visează tot în Spania, vrea să intre cu mingea în poartă. Să îi spună cineva că în Italia e altfel. Degeaba a a dat un gol, acolo e munca lui Balotelli. A mai stricat şi golul lui Milito, gol ce putea duce meciul în prelungiri. Milito e zeu pe lîngă camerunez!

Al doilea rateu e Chivu. I-am explicat şi lui Ionuţ, noi am avut bunul simţ să îl ţinem pe Radu pe bancă. Mourinho probabil voia să umilească, să cîştige în zece. Apropo de Radu, cum să cîştigi două trofee şi să nu joci nici un minut. El n-a prins nici măcar o secundă în Cupa Italiei şi nici acum în Supercupă. Grande Radu!

Fernando Muslera este omul numărul unu. Cele două trofee cucerite anul acesta sînt în mare parte meritul lui. Intervenţiile din meciul cu Inter, penalty-urile apărate cu Sampdoria. Grazie, Muslera! Acum urmează Europa League, Elfsborg. Eu mă mulţumesc cu “şaisprezecimi”, poate chiar optimi.

În altă ordine de idei, am avut un deja-vu. După golul doi, Rocchi a făcut un gest similar cu cel al lui Szekely în meciul retur cu Ujpest. La Roma, suporterii au ieşit pe străzi. Cine spunea că Lazio e un fel de FC Naţional n-are nici o treabă, să privească pozele de mai jos.